Ma trezesc adesea cu gandurile galopand in nestiut sau poate doar in amintiri... mangaind catifeaua nisipului sau obraji de femeie. Sa nu-mi spuneti ca numai eu gresesc! Amintirile nu te lasa sa zbori. Ele sunt radacinile care-ti dau stabilitate in timp de furtuna. Intrebarea este... cata nevoie ai de ancora si cata nevoie de zbor?
Probabil ca secretul fericirii sta in arta impletirii celor doua. Daca ma uit in urma, n-am fost tocmai un artist, dar m-am straduit ca-n drumul meu sa culeg fericire si invat in fiecare clipa sa fiu mai bun. Mai am timp?!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu