O simplă filă scrisă dintr-o carte
Dar tu vei ști-ntr-o zi – de mă citești:
Înger sau, poate, demon, am fost parte
Minusculă din stelele cerești.
O frunză rătăcită-n vântul aspru
Ori un vin vechi sorbit într-un pahar,
Râs de copil, tăcere de sihastru,
Judecător sau, uneori, tâlhar.
Și peste toate câte-am fost, iubire
Mai sunt. Timpul șoptește de lut sfânt,
De cer visat, de rai și de uimire
Când, în final, te-ndrepți înspre pământ.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu