ODA PROŞTILOR
(autor necunoscut)
De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând,
Şi actualii dar şi foştii,
Cei mai deştepţi de pe Pământ
Au fost întotdeauna... PROŞTII.
Nu te ruga la ursitoare
Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost,
Mai bine urlă-n gura mare :
"Iubite Doamne, fă-mă... PROST!"
De ce să tragi ca la galeră,
Să-nveţi atâtea fără rost,
De vrei să faci o carieră,
Ajunge numai să fii... PROST.
In lumea asta cu de toate,
Unde se-nvaţă contra cost,
Păcat că nici o facultate
Nu dă şi diploma de... PROST.
Avem impozite cu carul,
Dar înotăm în sărăcie
şi ce buget ar avea statul
Dintr-un impozit pe... PROSTIE.
Ei sunt ca iarba, cu duiumul,
Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti !
O, Doamne, de ne-ar creşte grâul
Cum cresc recoltele de... PROŞTI.
Si-n lumea asta răsturnată,
Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi,
Savanţii noştri mor de foame
şi numai PROŞTII sunt deştepţi.
N-avem nimic sa ne mai spunem
RăspundețiȘtergereAzi am ajuns ca doi straini,
Orgoliul am ajuns sa-l punem
Zalog pe-o ramura cu spini.
Dupa uitate juraminte
Amestecate-n fantezii,
Înca mai suspinam cuminte
Cu idealuri prea târzii.
Ne-am împletit mereu cu gânduri
Si ne-am promis numai iubiri,
Citind încet si printre rânduri
Am capotat în amagiri.
Azi timpul nu-l putem întoarce
Chiar daca l-am cita în plen,
Din furca orele îsi toarce
Facându-si din suveica tren.