Viata nu este o destinatie ci un drum, iar daca ai ales un drum fara obstacole, probabil ca acel drum este o fundatura.
Uneori rad, alteori plang... Incerc sa am mereu un zambet pe fata, chiar daca sufletul plange. Stiu ca nu sunt o persoana comoda celor din jurul meu, dar am trecut de varsta cand fac totul ca sa dau bine, sa plac celor care ma privesc. Incerc sa traiesc pentru mine, nu pentru altii si pretuiesc fiecare clipa (pentru ca este a MEA!), indiferent daca ma simt bine sau nu.
Nu mai am impulsivitatea de la 20 de ani si-mi place sa cred ca fiecare an trecut a adaugat ceva la intelepciune. Nu ma cert cu nimeni pentru ca nu mai am timp sa ma impac.
Nu am doua masuri, una pentru mine si cealalta pentru cei din jur. Nu-mi incarc memoria cu idei inutile si nu ma amestec in problemele altora, desi suferinta celor din jur ma doboara adesea.
Visez rar, dar atunci cand se intampla o fac intens. Visele mele sunt de fapt amintiri si imaginatia o ia adesea razna. Uneori imi pare rau ca m-am trezit...
Stiu ca mai am multe de facut! Si nu doar pentru mine. Imi doresc sa fim sanatosi, pentru ca restul sta in puterea noastra.
Am calitati dar si o gramada de defecte, asa ca cine ma iubeste, ma accepta asa cum sunt: unic. Eu.
Pentru faptele mele dau socoteala doar constiintei si celor pe care-i iubesc. Toti ceilalti sunteti trecatori ca si mine si-mi ridic palaria. Atat!
"La final, nu anii din viata ta conteaza ci viata din anii tai"
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu