Intr-o zi

Ne vom întoarce într-o zi, Ne vom întoarce neapărat. Vor fi apusuri aurii, Cum au mai fost cînd am plecat. Ne vom întoarce neapărat, Cum apele se-ntorc în nori, Sau cum se-ntoarce, tremurat, Pierdutul cântec pe viori. Ne vom întoarce într-o zi, Şi cei de azi, cu paşii grei, Nu ne-or vedea, nu ne-or simţi, Cum vom pătrunde-ncet în ei. Ne vom întoarce ca un fum, Uşor, ţinându-ne de mâini, Toţi cei de ieri în cei de-acum, Cum trec fântânile-n fântâni. Cei vechi ne-om strecura, tiptil, În toate dragostele noi Şi-n cântecul pe care şi-l Vor spune alţii după noi. Noi, cei pieduţi, re-ntorşi din zări, Cu vechiul nostru duh fecund, Ne-napoiem şi-n disperări, Şi-n răni ce -n piepturi se acund.
Şi-n lacrimi ori în mângâieri, Tot noi vom curge zi de zi, În tot ce mâine, ca şi ieri Va sângera sau va iubi!
Ne vom întoarce într-o zi, de Radu Gir