Pe cararea muntilor

Ajun de florar

Ce vesel cântă guguştiucii-n seară -

Lipsiţi de griji, căci iarna a apus…

S-a-nstăpânit o nouă primăvară -

Venită în car de ghiocei, de sus.

Şi, parcă, dintr-odată, o livadă,

Din-naltul cerului a prăvălit,

Petale albe, peste pomi să cadă –

Jos – păpădia-a soare a zâmbit.

Atâtea flori şi atâta iarbă crudă

Îmi spun că vine luna lui florar…

De bucurie, sufletu-mi asudă –

Căci iarăşi cade Raiu-n calendar.

Grădinile-s cu totu-n sărbătoare

Şi-n jur miroase-a floare de mălin…

Inima mea, deschisă ca o floare,

De dragoste a înflorit deplin.

S-a dus, în vântul cald al primăverii,

Tot ce-a fost trist şi van în viaţa mea…

Mă tot străbat fiorii reînvierii –

Căci m-a ochit, din cerul vast, o stea.

Hei, primăvară, verde ca smaraldul

Şi parfumată de miresme dulci –

Dă de pe faţa lumii triste fardul

Şi-nveselită las-o – când te duci!

…Ce vesel cântă guguştiucii-n seară –

Ca mâine, iar e luna lui florar…

Mi-e sufletul pătruns de primăvară

Căci iarăşi cade Raiu-n calendar…

Ajun de florar, de Boris Ioachim

Septembrie

Descult in iarba

Noi am pierdut , voi ce faceti ?