Ce vesel cântă guguştiucii-n seară -
Lipsiţi de griji, căci iarna a apus…
S-a-nstăpânit o nouă primăvară -
Venită în car de ghiocei, de sus.
Şi, parcă, dintr-odată, o livadă,
Din-naltul cerului a prăvălit,
Petale albe, peste pomi să cadă –
Jos – păpădia-a soare a zâmbit.
Atâtea flori şi atâta iarbă crudă
Îmi spun că vine luna lui florar…
De bucurie, sufletu-mi asudă –
Căci iarăşi cade Raiu-n calendar.
Grădinile-s cu totu-n sărbătoare
Şi-n jur miroase-a floare de mălin…
Inima mea, deschisă ca o floare,
De dragoste a înflorit deplin.
S-a dus, în vântul cald al primăverii,
Tot ce-a fost trist şi van în viaţa mea…
Mă tot străbat fiorii reînvierii –
Căci m-a ochit, din cerul vast, o stea.
Hei, primăvară, verde ca smaraldul
Şi parfumată de miresme dulci –
Dă de pe faţa lumii triste fardul
Şi-nveselită las-o – când te duci!
…Ce vesel cântă guguştiucii-n seară –
Ca mâine, iar e luna lui florar…
Mi-e sufletul pătruns de primăvară
Căci iarăşi cade Raiu-n calendar…
Ajun de florar, de Boris Ioachim
