Necunoscuta

Iti multumesc, necunoscuta,
Pentru pomana gurii tale,
Pentru uimirea cea tacuta,
Cu care-ai sfaramat o jale!

Iti multumesc, perfectiune,
Ca te-ai nascut fior de viata,
Izvor de zambet si minune,
Balsam la-al sufletului gheata.

Ai fi putut privi departe
Dar ochi-ti s-au oprit pe mine,
In inima-mi, deschisa carte,
Ai sters din rau si-ai pus in bine.

Ma apasa povara sluta
A multor zile fara vise.
Iti multumesc, necunoscuta,
Pentru privirile-ti deschise!

Ne-om intalni sau nu in lume?
Raspunsul e-n a Sortii stanta...
Femeie mandra, fara nume,
Iti multumesc pentru speranta!

Necunoscuta, poezie de Pavel Coruț


.

Adio

Toamna. Deja o simțim că vine
în vântul de august,
în ploi de septembrie
torenţiale şi plangătoare,
un fior străbate pămantul
acum gol şi trist,
salutat de un soare rătăcit.
Acum, când timpul trece şi declină,
în toamna asta ce înaintează
cu o lentoare indicibilă,
cel mai bun timp al vieții noastre
ne spune îndelung adio.


Autunno. Già lo sentimmo venire
nel vento d'agosto,
nelle pioggie di settembre
torrenziali e piangenti
e un brivido percorse la terra
che ora, nuda e triste,
accoglie un sole smarrito.
Ora che passa e declina,
in quest'autunno che incede
con lentezza indicibile,
il miglior tempo della nostra vita
e lungamente ci dice addio.

Vincenzo Cardarelli

Sursa

Ma iarta...

Intre soare si ploi