Integritate și onestitate

"Integritate și onestitate. Prima este despre a nu mă minți pe mine însumi. A doua este despre a nu-i minți pe ceilalți. Iar din experiența mea a doua nu poate exista fără prima. Cred că unul dintre cele mai grele lucruri în viață este integritatea, nu onestitatea. Mintea noastră este o fabrică de bullshit-uri, de fantezii, de minciuni. Face toate astea pentru a ne feri de durere. De durerea adevărului. Inventează tot felul de scenarii logice prin care să ne absolve de partea noastră de responsabilitate. Fie că este într-o ceartă cu partenerul de viață, cu un bun prieten sau în interacțiunile cu angajații. De prea multe ori cădem în fantezia că scopul minții noastre este să găsească adevărul. Nici pe departe. Scopul principal al prietenului de la mansardă este să ne ferească de durere și să ne îndrume spre plăcere. Dacă nu ar fi așa atunci nu am auzi de dependenți de droguri, alcool, tutun sau mâncare nesănătoasă. Așa că omul care a dobândit abilitatea de nu se minți pe el însuși este un om foarte rar în societate."

Razvan Cazanescu

Iertările

Tu să mă ierţi de tot ce mi se-ntâmplă,

Că ochii mei sunt când senini când verzi,

Că port noroi sau port ninsori pe tâmple,

Ai să mă ierţi, altfel ai să mă pierzi.

Văd lumea prin lunete măritoare

Şi văd grădini cu arme mari de foc.

Sub mâna mea deja planeta moare,

Şi în urechi am continentul rock.

Ai să mă ierţi că sunt labilitate,

Că trec peste extreme fulgerând,

Ai să mă ierţi, preablânda mea, de toate,

Eu sunt nemuritorul tău de rând.

Ai să mă ierţi că nu pot fără tine,

Şi dacă n-ai să poţi şi n-ai să poţi,

Mie pierzându-te-mi va fi mai bine,

Eu, tristul cel mai liber dintre toţi.

Şi cum se-ntâmplă moartea să le spele

Pe toate, înnobilându-le fictiv,

Ai să te-apleci deasupra morţii mele

Şi tot ai să mă ierţi definitiv.

Ai să mă ierţi în fiecare noapte

Şi-am să te mint în fiecare zi,

Şi cât putea-va sufletul să rabde,

Cu cât îţi voi greşi te voi iubi.

Iertările, poezie de Adrian Paunescu

El stie mai bine...

Dureros de dulce

Tu, niciodată nu-mi poți spune "NU"

Mă ierți mereu și nu poți fi de ghiață.

A-și renunța la tine, dar, vezi tu,

E ca și cum a-și renunța la viață.

Deși nu-i bine, vreau să mă dorești

Sunt dependent de-a ta îmbrățișare,

De-a ta durere când spui că mă iubești

Și îmi zâmbești că dragostea te doare.

O să te țin aproape, fii a mea

Departe de trădare și minciună!

Iubește-mă cum simți tu dragostea,

Frumoasă, pătimașă și nebună.

Căci niciodată nu-mi poți spune "NU"

Mă ierți mereu și nu poți fi de ghiață.

A-și renunța la tine, dar, vezi tu,

E ca și cum a-și renunța la viață.

Sursa

Dragostea mea

Un batran om de zapada...

Povestea noastra

"... sa stapanim si bucuria de a trai!"

Adevăruri ce doboară

Grafica

Contraste - Virgil Carianopol 

Sunt bucurii care-ntristează, 

Sunt întristări ce fericesc, 

Sunt zile fără de lumină 

Şi nopţi adânci ce strălucesc. 

Sunt adevăruri ce doboară 

Şi sunt minciuni care ridică, 

Sunt împărați, atotputernici 

Ce însa tremură de frică. 

Sunt vieţi ce-au strălucit în viaţă, 

Dar când s-au stins parcă n-au fost, 

Palate care nu pot ține 

Cât o cocioabă adăpost... 

Sunt oameni albi pe dinafară, 

Dar negri în adâncul lor 

Şi negri în afară, negri, 

Da-n ei de-un alb strălucitor. 

Sunt dulciuri ce-amărăsc ca fierea, 

Dar şi amaruri ce-ndulcesc 

Sunt nedreptăţi care îndreaptă, 

Dreptăţi care nedreptăţesc. 

Sunt multe contradicţii, multe: 

Sunt uri adânci ce nasc iubiri, 

Sunt suferinți ce-aduc lumină 

Şi fericiri nefericiri!

Prizoniera clipelor grele

Ignorant sau ticalos?

Daca nu cunosti adevarul esti un ignorant, daca il cunosti si spui despre el ca e minciuna... esti un ticalos.

Incredere

Nu sunt supărat pentru că m-ai mințit. 

Sunt supărat pentru că de acum nu te mai pot crede.

Friedrich Nietzsche 

Trei

Istoria la romani

"Un exemplu din miile care imi vin acum in minte. Brincoveanu.
Brincoveanu face o intelegere cu sultanul. Si, in buna
traditie a romanilor de pina atunci ( si dupa ) o incalca. Sultanul il
decapiteaza . Pe el si tot neamul lui.
Noi il ridicam in slavi. Ba chiar il facem sfint. Ce ridicam in slavi?
Tradarea, minciuna, fatarnicia, incalcarea unui tratat, etc….
Ar cam fi cazul sa ne privim istoria in ochi si sa facem ciocul mic ."

Sursa : http://rebelu.bloggerul.ro/

Trist de adevarat !
Imi place sa cred ca romanii sunt "buricul-pamantului" .
Din pacate mai exista si altii ...


-.-