Se afișează postările cu eticheta tu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta tu. Afișați toate postările

sâmbătă, 9 septembrie 2023

E bine

"... 
Trecem grabiti catre ce? 
...
Priveste in jurul tau. Ai sa ma vezi, sunt eu. 
 ...
Inchide ochii doar si-ai sa ma vezi mai clar. 
Doar o secunda, una macar... e bine."

miercuri, 15 februarie 2023

Ploaia


Plouă în sufletul meu cu tine și nu mai știu... unde sunt eu, unde începi tu și unde se termină ploaia.
Nichita Stănescu
 

joi, 11 august 2022

Astept


Fading of the day As night takes over And I can almost feel you here Your memory remains I breath it closer I swear that I still feel you near The cool wind is taking over It"s taking over So far away You"re gone so long Oh and I"m waiting Till that day I take you home Know that I"m waiting Haunted by your grace The beauty of falling Falling It echoes through my days I still hear you calling You"re calling me The cool wind is taking over It"s taking over, still you"re So far away You"re gone so long Oh and I"m waiting Till that day I take you home Know that I"m waiting So far away You"re gone so long Oh and I"m waiting Till that day I take you home Know that I"m waiting So far away You"re gone so long Oh and I"m waiting Till that day I take you home Know that I"m waiting….

vineri, 31 decembrie 2021

Singura piedica

 

Fiecare dimineata e un nou inceput in care poti sa fii tot ce doresti. Singura piedica esti chiar tu. Traieste fiecare clipa ca si cum ar fi ultima!

Foto: Rasarit in Ceahlau

miercuri, 25 august 2021

Niciodata



Rebecca Ferguson, actrita, LOREN ALLRED, vocea reala din film

Never Enough
I'm trying to hold my breath
Let it stay this way
Can't let this moment end
You set off a dream in me
Getting louder now
Can you hear it echoing?
Take my hand
Will you share this with me?
'Cause darling, without you
All the shine of a thousand spotlights
All the stars we steal from the night sky
Will never be enough
Never be enough
Towers of gold are still too little
These hands could hold the world but it'll
Never be enough
Never be enough
For me
Never, never
Never, never
Never, for me
For me
Never enough
Never enough
Never enough
For me
For me
For me
All the shine of a thousand spotlights
All the stars we steal from the night sky
Will never be enough
Never be enough
Towers of gold are still too little
These hands could hold the world but it'll
Never be enough
Never be enough
For me
Never, never
Never, never
Never, for me
For me
Never enough
Never, never
Never enough
Never, never
Never enough
For me
For me
For me
For me

sâmbătă, 7 august 2021

Râu albastru


When I'm feeling down
When in a world of thousand tears I slowly drown
Then I want to go back where the world is mine
And where I have left the best of my time.
River blue -
Take me back to the valley where I belong
Only you know that deep in my heart
I feel lonesome from morn' until the dark.
River blue -
Tell my sweetheart that I miss him more and mor
River blue - tell him my love's still strong.
Roll on
Oh river blue.
I tried to play cool
Tried to be free but all I found was ache in my soul
I am lost in walls I'm sinkin' in the crowd
How I need your love I'm prayin' out loud.
River blue -
. . .
Where's the door from dream to reality?
Where's the way to living free in harmony?

duminică, 22 martie 2020

Unde



Te întreb prea des care-i drumul
Şi dacă bine-ai ales,
Atunci cînd cazi şi e prea greu să te ridici
Şi strîngi din dinţi,
Te gîndeşti prea mult la trecut şi numai de bine parcă iar te minţi
Si ştii că ai un plan şi planul tău e viaţa ta.
Din care rupi fără să ştii ani cu ani
Şi-ai vrea să fii acolo unde,
Cineva mereu te-aşteaptă unde,
Ploile mărunte spală toamnă după toamnă - praful de pe străzi,
Unde ochii care nu se văd, nu se uită, Unde dimineţi lumea se salută,
şi vezi zîmbete nu doar în fotografii.
Anii trec neobservaţi, parcă vor să fie uitaţi şi rămîn tot mai puţini,
Ai schimbat prea mulţi găzdaşi însă printre cei rămaşi sunt nostalgie si-un şir de insomnii,
Eşti lacăt fără chei, avem acelaşi stil dictat subtil de părţile de unde venim,
De unde-i…

joi, 5 martie 2020

Iubirea cea mai mare





Adânca privire
                          de Adrian Păunescu

Sunt plin de tine dacă pleci de-acasă,
Cu tine veşnic m-aş împovăra,
Când, noapte-zi, pereţii mă apasă
Eu, sub sprâncene port privirea ta.

Absenţa ta ca ştreangul sub bărbie
Mă strânge, dacă tu te-ndepărtezi,
Iar mâna stângă parcă-mi e pustie
Trăgându-mi inima către zăpezi.

O umbră sunt, atunci când tu n-ai umbră,
Încuviinţeaza umbrei care sunt
Să nu se teamă când cu tine umblă
Oriunde pui piciorul pe pământ.

La paginile scrise înainte
De ceilalţi orbi care-au putut vedea
Adaug că iubirea reaprinde
Şi ochii tăi, aici, în fruntea mea.

Căci asta e iubirea cea mai mare,
Să vezi cu ochii celuilalt, adânc,
Iar când nu e cu tine şi te doare
Să-i simţi în ochii tăi pe-ai lui cum plâng.

Aşa simt eu acum când eşti departe
Şi nu mai ştiu e noapte sau e zi,
Te ţin aici pe viaţă şi pe moarte,
Te văd că mă şi tem că vei orbi.

Din ochii tăi mi-i fac pe-ai mei acasă,
Ca pe-o lumină vie te aştept,
Dar stânga mea, de dorul tău, mă lasă,
Smulgându-mi parcă inima din piept.

Nici nu mai ştiu, e iarnă sau e vară,
Privirile ni s-au unit de tot
Rămân aici, dar am fugit afară,
Te-aş părăsi cumva, dar nu mai pot.

Zăpezi şi flori trăiesc împreunate,
Miracol şi coşmar, la fel, aşa,
Cuţitul alţii mi-l înfig în spate,
Tu ai privirea în privirea mea.

Şi poate că aceasta e iubirea,
Nu numai gelozie şi asalt,
Ci să-ţi modifici într-atât privirea
Încât să vezi la fel ca celălalt.

Profeţii însă iată ce-mi arată :
Te sorb din ochi, precum şi tu mă sorbi,
Şi ne vom cheltui lumina toată,
Îngenunchind sub cer ca nişte orbi.